G. se duce să facă ordine la el, la şcoală, să aranjeze o cămăruţă, care fusese a unui nene şi care, acum, e plină de hărţi, praf, şoricei şi alte alea. Îi lasă pe meşteri, vreo trei la număr, să-şi vadă de treabă şi se duce să cumpere saci menajeri. Când se întoarce, constată că meşterii făcuseră "curat", nu glumă! Dispăruseră aproape toate obiectele care ar fi putut fi expuse într-o vitrină.
G. îşi începe nervos investigaţia şi le cere meşterilor/hoţilor:
- să scoată imediat banii de hârtie de pe vremea lui Pazvante (câteva bancnote amărâte, dintr-o biată colecţie);
- fişetul metalic îngust - în care numai Dumnezeu ştie ce s-ar putea păstra;
- pe scurt, tot ce au "furluat", vorba lui Creangă, piesele adunate cu greu de profesorul de istorie ieşit la pensie, care nici nu bănuia, acolo, acasă la el, că tocmai a rămas fără bruma de obiecte pentru o potenţială expoziţie;
După ceva minute, când G. le explică, în diferite registre, că obiectele acelea nu au decât valoare istorică (ce să faci cu un ciob de ceramică?!), meşterii înţeleg, în sfârşit, că n-au făcut nicio afacere. Şi, ca prin minune, obiectele încep să apară, rând pe rând: Unde au fost? Cine ştie? Cine ştie?
P.S.: de la tv, o ştire referitoare la turiştii care pleacă acasă cu chiuveta din camera de hotel!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu