Zuzu se încurcă în silabe - "camente" înseamnă "medicamente". G nu voia să se ducă la bunică-sa, iar Z.l-a ademenit, că o să stea în pat, o să se odihnească, să se uite la "preşedinţă", numai să se ducă la ea. M-a întrebat, la un moment dat, de ce nu merge telefonul, i-am spus că s-a epuizat bateria, iar ea a repetata - "s-a epuzat", "puzat", abia din a treia încercare a nimerit. A văzut că sunt pe jos nişte struguri şi m-a întrebat ce s-a întâmplat cu ei - "s-au uscat", i-am spus. S-a gândit puţin, apoi m-a întrebat dacă şi ea se usucă. Nu, i-am spus, numai strugurii, că e cald. Plină de convingere, mi-a replicat că şi ea se usucă, după ce iese din baie! Uite cum descoperă, la 4 ani şi 5 luni că multe cuvinte nu sunt ce par a fi...

Am citit luna asta...

trec repede prin lecturi, sa nu le uit, si poate revin maine:
1.Ministerul durerii, Dubravka Ugresic, foarte frumos, despre exil si legatura dintre cuvinte si sentimente, 2.Biblioteca umbrelor, Mikkel Birkegaard, interesant la inceput, chiar captivant, apoi... dar, frumos, pentru copii.
3.Deodata, în adâncul pădurii, Amos Oz, fairy tale, despre cum ar fi sa dispara toate pasarile, pestii, insectele, animalele...
4.Desenul din covor, Henry James, lectură ce trebuia recuperată de mult;
5.In necunoştinţă de cauză, Amelie Nothomb, fermecătoare, simplă, jovială;
6.Vânătorii de zmeie şi
7.Cetatea celor o mie de sori, Khaled Hosseini, impresionant, uşor comercial, cred;
8.Te port in gând, Ahdaf Soueif, povestiri scrise frumos, mai ales primele, despre intoarcere printre amintiri;
9.Versetele satanice, Salman Rushdie, 650 de pagini, greu de rezistat ispitei de a mai citi ceva în paralel.
10.Copilul umbră, P.F. Thomese, si mai greu de citit, din pricina subiectului atât de dureros pentru noi, pentru mine;