Ajutată de G., care scrie, de fapt, şi mai desenează, pe ceea ce va deveni un plic, o sanie, un brăduţ, o inimă roşie, nişte feţe fericite, Daria îi trimite Moşului scrisoare (ea îşi scrie numai numele şi desenează şi ea recognoscibil):
Dragă Moş Crăciun,
Numele meu este Daria Ilinca şi te-aş ruga (pentru că am fost destul de cuminte, ascultătoare şi harnică) să-mi aduci: un pinguin sau o cărticică despre insecte (poate dinozauri), o sirenă cu coadă mov.
Mulţumesc! Te aştept cu nerăbdare să-mi aduci jucăriile...
Daria
La grădi primeşte însă un joc lego, micuţ - e uşor dezamăgită ("Eu cerusem o sirenă..."), dar se încurajează singură, "e bine şi cu darul ăsta, e mai mic, dar e bine..." Ulterior, darul a venit, chiar cu toate cele, inclusiv sirena cu acea coadă mov, numai că la 39.7 e mai greu să te mai bucuri de ceva... febră, amigdale, injecţii, Crăciun la Urgenţe.
Apoi, îşi dă seama că vrea o tabletă! Are şi Crina! Până la tabletă, primeşte, ca să se liniştească (agită mâna cu branulă şi zice că are ghips), un glob minunat, care-şi schimbă culorile şi creează atmosfera de ocean/pădure tropicală/noapte de vară, după dorinţă. Îi spun că în casă trebuie să fie linişte (nu mai ştiam care e apartamentul, au schimbat uşa, mi-am dat seama după chiţăielile ei!), altfel cristalul se tulbură şi pier poveştile din el. Prinde ocazia şi-mi raportează imediat: se ceartă mereu, el strigă, iar ea se poartă urât cu el! Cu siguranţă, cea mai cuminte din casa aceea e Daria. Îi spun asta şi plec. Nu tânjeşte după mine. Are globul.
La cei 5 ani şi mai mult de jumate, se aşază pe globul magic, zicând că-i ou, şi se apucă de clocit! Cred că tot de la dinozauri vine şi asta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu